miercuri, 28 august 2013

Anxietatea şi fobiile pot fi tratate?

Anxietatea şi teama sunt emoţii umane normale şi sunt considerate ca reacţii ale stării de stres. Stresul este greu de definit. El  reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului. Stresul este un ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forţă, solicitare, tensiune.
În mod normal anxietatea este ceea ce simţim când suntem expuşi la stresul extern cum ar fi pierderea locului de muncă, dificultăţi în căsnicie sau copii bolnavi. Acest tip de anxietate este denumit adeseori îngrijorare şi se menţine pînă când problema se rezolvă într-un fel.
Atunci când anxietatea apare ca răspuns la o ameninţare imediată, cum ar fi atacul unui cîine furios sau starea existentă atunci când privim în jos de pe un munte înalt, ea se numeşte teamă.
Anxietatea normală devine anormală când simptomele sunt atît de intense atunci când activitatea zilnică, cotidiană este afectată de aceste stări dureroase şi deranjante. Teama anormală, denumită uneori fobie, este teama intensă de anumite lucruri.
Persoanele anxioase şi cele care trăiesc perioade de angoasă sunt predispuse la dezvoltarea fobiilor. Acest lucru se întâmplă pentru că anxietatea şi angoasa sunt modalităţi prin care organismul ne atrage atenţia asupra unor probleme emoţionale. Dacă aceste probleme persistă, organismul ajunge la forme mai violente de manifestare cum ar fi atacurile de panică şi fobia.
Deci, fobiile sunt forme patologice ale anxietăţii şi reprezintă teama anormală faţă de un obiect, de o fiinţă, de un fenomen sau de o situaţie. Mai mult, persoanele care au fobii admit că teama lor este iraţională, dar acest lucru nu-i opreşte să simtă în continuare o frică nejustificată şi disproporţionată în raport cu ceea ce o produce.

Când suntem anxioşi acest lucru este vizibil atît mental cât şi fizic. Nu ne putem concentra, suntem iritabili şi uşor distraţi şi ca atare ineficienţi. Există tendinţa de a dormi prost şi de a fi obosiţi uşor. Şi corpul se resimte prin bătăi mai puternice ale inimii (palpitaţii, tensiune şi dureri în muşchi, inabilitatea de relaxare, transpiraţie, răsuflări greoaie, ameţeală, leşinuri, indigestie, etc). Aceste simptome sunt considerate de persoanele anxioase drept boli serioase cum ar fi boli de inimă sau cancer şi astfel anxietatea se accentuează. Izbucniri subite, neaşteptate de anxietate sunt denumite panică şi uneori sunt destul de neplăcute deoarece oamenii devin temători de eventualitatea unui atac de panică. Anxietatea şi panica sunt adeseori însoţite de depresie, atunci când ne simţim rău, ne pierdem pofta de mîncare, suntem pesimişti şi ne pierdem speranţa în viitor.

O persoană care suferă de fobie are simptome de anxietate intensă sau panică, dar numai în situaţii particulare. Fobia câinilor nu funcţionează atunci când nu sunt câini prin preajmă, fobia înălţimilor este inexistentă pe termen sigur, fobia socială nu funcţionează atunci când suntem singuri, iar agorafobia este tratată cel mai bine acasă, în singurătate. Fobiile duc la evitarea lucrurilor de care ne temem.

Unele fobii sunt asociate cu gânduri obsesive repetate care pătrund în minte, sau cu ritualuri pe care se simt obligaţi să le efectueze, în ciuda raţionamentului. De exemplu, de fiecare dată când se pleacă din casă se verifică dacă ferestrele şi uşile sunt bine închise de mai multe ori, aşa încât se întârzie la serviciu. Deşi înţelege că reacţionează exagerat, persoana afectată de fobie nu îşi poate învinge frica excesivă. Acest sentiment vine din anticiparea consecinţelor groaznice în cazul apropierii de situaţia sau obiectul fobiei. Astfel, fobii pot fi uneori scurte, dar în cazul anumitor persoane acestea pot persista mulţi ani şi reprezintă un serois handicap.

Oamenii stresaţi şi anxioşi, cu sentimente de teamă şi obsesii se confruntă adeseori şi pot înfrunta aceste manifestări dacă recunosc cauzele şi îşi dau seama că aceste sentimente nu pot dura.

Astfel o persoană care trebuie să susţină examenul pentru obţinerea carnetului de conducere poate fi extrem de anxioasă dar ştie că aceste sentimente vor dispare de îndată ce testul s-a terminat. Dacă simptomele persistă şi par să nu se atenueze , trebuie început un tratament imediat. Unii oameni întîrzie, amână mersul la doctor deoarece se tem că ar putea fi calificaţi drept”nebuni”.

De fapt oamenii care suferă de anxietate şi teamă au foarte rareori boli mentale serioase şi este mult mai bine ca ajutorul medical să fie căutat mai devreme decât mai tîrziu.

Anxioşii nu discută simptomele lor cu familia sau prietenii dar efectele sunt evidente celor din jur. Discutarea problemei poate ajuta atunci când anxietatea provine din şocuri recente cum ar fi părăsirea unuia dintre soţi, îmbolnăvirea unui copil, sau pierderea unui loc de muncă. Cu cine ar trebui să discutăm toate acestea?

Încercaţi cu prietenii de încredere şi cu rudele mai apropiate ale căror păreri le apreciaţi, oameni care ştiu să asculte. Poate că şi aceştia au avut aceleaşi probleme la rîndul lor, sau poate cunosc pe cineva care a avut aceleaşi probleme, şi astfel puteţi împărtăşi din cunoştinţele lor, obţinînd astfel o nouă perspectivă. Puteţi afla astfel cum s-au simţit şi ei şi ce au făcut să-şi îmbunătăţească situaţia.

Psihoterapia este un tratament mai intensiv care prin discuţii ajută pacienţii să recunoască, să înţeleagă şi să se împace cu motivele care în mod aparent nu au fost vizibile la început. Tratamentul pate dura mai mult decât odată pe săptămînă, timp de câteva săptămîni sau luni.

Învăţarea procedurii de relaxare este de un mare ajutor. Să învătăm tehnicile de relaxare pentru a ne reduce tensiunile şi anxietatea care pot fi astfel controlate. Profesionişti ca psihologi ne pot ajuta să învăţăm aceasta. Este foarte important să ştim că putem stăpîni mijloacele de relaxare. Un lucru foarte bun este practicarea acestor metode îm mod regulat.

Terapia de expunere a îmbunătăţit tratamentul celor care suferă de fobii şi ritualuri anormale. Terapia de expunere funcţionează bine ca o formă de autoajutorare dacă este folosită în mod corect şi sistematic. Sentimentul de teamă dispare cam într-o jumătate de oră de expunere şi este bine să se rămînă cam 1-2 ore în acea situaţie pentru mărirea vitezei de recuperare. Prin repetiţii zilnice ale acestei expuneri prelungite, teama şi frica dispar în mod gradual. Printr-o practică regulată oamenii care suferă de fobie încep să se obişnuiască cu lucruri care înainte îi speriau. Persoanele cu ritualuri sunt rugate să se integreze într-o situaţie care nu-i fac să se simtă la locul lor şi doresc să se spele, să se aranjeze, etc. Sunt rugaţi să reziste acestor cerinţe cât pot de mult ceea ce poate dura chiar şi câteva ore.

Sportul este o metoda naturală de a scadea stresul şi anxietatea. Sunt suficiente 30 de minute de mişcare, de cinci ori pe săptămână, dar pentru rezultate bune este benefică o ora de sport în fiecare zi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu